București, 11 noiembrie 2014
Peste 70 de ONG-uri îi cer Ministrului Mediului să susțină propunerea Parlamentului European de a reduce consumul de pungi de plastic de unică folosință și de a interzice pungile de plastic oxo-degradabile. Potrivit reprezentanților europeni, România se află printre puținele țări care se opun adoptării acestor măsuri, ceea ce ar putea duce la blocarea propunerii.
Rețeaua Zero Waste Romania, Let’s do it, Romania!, Coaliția pentru Mediu din România, alături de alte peste 70 de organizații neguvernamentale i-au transmis astăzi Ministrului Mediului, Korodi Atilla, o scrisoare deschisă, prin care i-au solicitat să susțină propunerea Parlamentului European de a reduce consumul de pungi de plastic de unică folosință cu 80% până în 2019 şi de a interzice pungile de plastic oxo-degradabile.
Demersul a fost justificat de informația potrivit căreia România ar face parte dintr-un grup minoritar de state ale UE care blochează propunerea Parlamentului European. Piotr Barczak, specialist pe politici publice în cadrul Biroului European pentru Mediu, a atras atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă această poziționare:
„Un grup restrâns de țări din cadrul Consiliului, nou acceptate în UE, persistă în a arăta un dispreț total față de consecințele majore ale poluării mediului cu pungi de plastic. Refuzul acestui grup minoritar de state membre UE de a adopta oricare dintre propunerile progresiste propuse de către Parlament contribuie la impasul în negocierile dintre Consiliul de Miniștri al UE, Comisia Europeană și Parlamentul European”.
Discuțiile despre propunerea Parlamentului European se află în etapa finală. Dacă negocierile din data de 14 noiembrie, între Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul de Miniștri nu vor duce la un rezultat concret, propunerea ar putea fi anulată.
Cum ne poate afecta anularea propunerii
Fiecare european folosește anual în jur de 500 de pungi de plastic, dintre care 92% sunt de unică folosință. Mai mult, dintre cele 100 de miliarde de pungi de plastic utilizate anual în Europa, doar 6,6% sunt reciclate.
România este și ea sufocată de cantitatea imensă de pungi de plastic care acoperă atât văi de râuri, cât şi câmpuri întregi, având un impact major asupra faunei, florei și sănătății cetățenilor. Conform Fondului de Mediu, cantitatea de pungi de plastic comercializate în 2010 a fost dublă comparativ cu anul 2009 și este în continuă creștere, pe fondul dezvoltării marilor retaileri.
Prin urmare, limitarea folosirii pungilor de plastic de unică folosință și a celor oxo-degradabile este mai mult decât justificată. Este o necesitate.
Ce solicităm Ministrului Mediului
În scrisoarea deschisă transmisă Ministrului Mediului, pe care o puteți citi mai jos, explicăm ce consecințe ar putea avea anularea propunerii și de ce recomandăm eliminarea pungilor de plastic nebiodegradabile. Totodată, descriem situația gravă în care se află România din acest punct de vedere și prezentăm exemple de succes ale unor state care au interzis utilizarea pungilor de plastic de unică folosință încă din 2007.
Scrisoarea a fost semnată de organizații neguvernamentale cu diverse domenii de activitate: de la ONG-uri de protecție a mediului sau a animalelor, până la organizații civice, studențești și de tineret.
Scrisoare Deschisă adresată Ministrului Korodi Attila, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
Stimate Domnule Ministru Korodi Attila,
Organizațiile semnatare își exprimă îngrijorarea față de opoziția domniei voastre și a Guvernului României față de propunerea Parlamentului European cu privire la reducerea, până în 2019, cu 80% a consumului de pungi de plastic de unică folosință.
În ciuda unui sprijin popular puternic în întreaga Uniune Europeană, surse din Bruxelles poziționează România alături de o minoritate de state membre ale UE care blochează propunerea Parlamentului European pentru reducerea drastică a utilizării pungilor de plastic de unică folosință.
„Un grup restrâns de țări din cadrul Consiliului, nou acceptate în UE, persistă în a arăta un dispreț total față de consecințele majore ale poluării mediului cu pungi de plastic. Refuzul acestui grup minoritar de state membre UE de a adopta oricare dintre propunerile progresiste propuse de către Parlament contribuie la impasul în negocierile dintre Consiliul de Miniștri al UE, Comisia Europeană și Parlamentul European” a declarat Piotr Barczak, Policy Office, European Environmental Bureau.
Pungile de plastic au o durată de viață de peste 200 de ani, însă o durată de utilizare de câteva minute, fiind unul dintre cele mai elocvente exemple de eșec al proiectării din industrie. Măsurile de descurajare a producerii pungilor de plastic și a altor produse de unică folosință reprezintă un aspect prioritar în gestionarea sustenabilă a deșeurilor. România este sufocată de cantitatea imensă de pungi de plastic care acoperă atât văi de râuri, cât și câmpuri întregi.
În România, conform Fondului de Mediu, cantitatea de pungi de plastic comercializate în 2010 a fost dublă comparativ cu anul 2009 și este în continuă creștere, pe fondul dezvoltării marilor retaileri. Fiecare european folosește în medie circa 500 de pungi de plastic anual, dintre care 92% sunt de unică folosință. Mai mult, dintre cele 100 de miliarde de pungi de plastic utilizate anual în Europa doar 6,6% sunt reciclate.
Din cauza greutății și dimensiunii reduse, pungile de plastic ajung adesea în mări şi oceane, unde se descompun treptat, de-a lungul a sute de ani, formând o supă difuză de microparticule, răspândită pe întreaga planetă. Pungile de plastic din mediul marin reprezintă un pericol major cu consecințe dramatice pentru ecosistemul acvatic. Fragmentele microscopice de plastic sunt ușor ingerate, cele mai afectate fiind mamiferele marine. Acești poluanți se acumulează la fiecare nivel din lanțul trofic, la fiecare nivel din lanț obținându-se o creștere semnificativă a concentrației de poluanți. Mai mult, plasticul nu doar că eliberează substanțe chimice; odată ajuns în apă, atrage alte toxine, devenind și mai periculos pentru formele de viață marine. 94% dintre păsările din zona Mării Nordului au plastic în stomac.
California, Franța, Italia, orașe din Australia și Marea Britanie au interzis folosirea pungilor de plastic de unică folosință care nu sunt biodegradabile și compostabile. Printre orașele din SUA care au interzis pungile de plastic de unică folosință se numără San Francisco (2007), Portland (2011), Seattle (2012), Austin (2013), Los Angeles (2014), Dallas (2015) și Chicago (2015).
Având în vedere că discuțiile se află în etapa finală, în cazul în care negocierile care vor avea loc vineri, 14 Noiembrie, între Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul de Miniștri nu vor duce la niciun rezultat concret, propunerea riscă să fie anulată.
Vă solicităm:
- să susțineți reducerea, până în 2019, a consumului de pungi de plastic de unică folosință cu 80%;
- să susțineți interzicerea pungilor de plastic oxo-degradabile;
- să susțineți proiectul în forma propusă de către Parlamentul European prin Margrete AUKEN, Group of the Greens/European Free Alliance.
Cu respect,
- European Environmental Bureau, prin Piotr Barczak, Policy Officer
- Fundaţia Zero Waste Europe, prin Elena Rastei, Membru Consiliul Director
- Fundaţia Surfrider Europe
- Reţeaua Zero Waste România
- Coaliţia pentru Mediu din România (CMR)
- Federația Națională pentru Protecția Animalelor (FNPA) prin Carmen Arsene, Preşedinte
- Fundaţia AltArt, prin Szakats Istvan, preşedinte
- Asociaţia pentru Minți Pertinente – AMPER, prin Cătălin Hegheș, Director Executiv
- Asociația Regională de Dezbateri, Oratorie și Retorică (ARDOR) Banat
- Asociația Studenților de la Business (ASB) din Universitatea Babeș-Bolyai Cluj Napoca, prin Ștefana Frîncu, Președinte
- Asociația Studenților în Contabilitate și Informatică de Gestiune (ASCIG) din Academia de Studii Economice București, prin Andrei Vasile, Președinte
- Asociația Studenților de la Istorie „Gheorghe Șincai“ din Oradea
- Asociația Studenților din Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (ASUS), prin Bogdan Vițelariu, Președinte
- Liga Studenților din Facultatea de Mecanică din Universitatea Politehnică din Timișoara, prin Cristian Ignat, Președinte
- Liga Studenților din Facultatea de Electronică și Telecomunicații din Universitatea Politehnica din Timișoara, prin Vlad-Ionuț Răuțu, Președinte
- Liga Studenților Chimiști din Universitatea Politehnica Timișoara, prin Alexandra Elena Ungureanu, Președinte
- Liga Studenților din Galați (LSG), prin Ionuț Dumitraşcu, Preşedinte
- Liga Studenților din Universitatea „Eftimie Murgu” (LSUEM) din Reșița prin Marian Valentin Stan, Președinte
- Liga Studenților din Universitatea Maritimă Constanţa
- Asociaţia „Natura din România“
- Asociația „Natura Transilvaniei“, prin Mihai Constantinescu, Președinte
- Organizația pentru Educația Nouă (OpEN)
- Organizația Studenților Basarabeni (OSB) din Bucureşti, prin Ion Ursu, Președinte
- Organizația Studenților „Traian Lalescu” (OSTL) din Universitatea Politehnica din Timișoara, prin Cătălin Burlacu, președinte
- Philos – Asociația Studenților din Filosofie din Universitatea Bucureşti, prin Marian Cătălin Ciupag, Președinte
- Sindicatul Studenților din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică (SiSC) din cadrul Academiei de Studii Economice București, prin Emilia Popa, Președinte
- Societatea Studenților Stomatologi Iași (SSSI)
- Asociaţia ARIN, prin Codruţa Nedelcu, Director Executiv
- Asociația Studenţilor Stomatologi din Oradea (ASSO), prin Paula Paşca, Președinte
- Aurora Community, prin Claudian Doboş
- Asociația „2 Celsius“, prin Raul Cazan, preşedinte
- Centrul pentru Resurse Civice, prin Cosmin Barzan, Președinte
- Centrul de Resurse pentru Comunitate, prin Laura Alicu, Președinte
- Clubul de Cicloturism Napoca (CCN), prin Radu Mititean, Președinte
- Asociaţia „20 pentru Cungrea“, prin Deliu Valentin Petre, Președinte
- Asociaţia D’Avent, prin Cremene Laura Georgiana, Vicepreședinte
- Asociația „Efectul Fluture“, prin Roxana Pencea, Președinte
- Asociația Ecoassist, prin Liana Buzea, Președinte
- Fundația Eco-Civica, prin Niculae Rădulescu Dobrogea, Președinte
- Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis prin Costel Popa, Președinte
- Asociația ECOTECA, prin Raul Pop – Manager Programe
- Asociația EcoStuff Romania, prin Radu Rusu, Președinte
- Asociația Euroarmonia, prin Emilia Bura, Președinte
- Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
- Asociația Elevilor din Constanța
- Asociația Ecologistă „Floare de Colț“, prin Sandor Korosfoy, Director Executiv
- Fundația pentru Protecția Câinilor Comunitari – FPCC, prin Antonia Crăciun
- Asociația „FREE AMELY 2007“, prin Elena Balaj, Preşedinte
- Fundația Comunitară Mureș, prin Gal Sandor, Director Executiv
- Asociația E.E.A. Grupul pentru Educație și Ecologie Argeș, prin Marin Toma, Președinte
- Asociația „Inimi Alaturi“, prin Denisa Sterie, Președinte
- Institutul Român pentru Dezvoltarea Tinerilor, prin Robert Marian Ciocotoiu, Președinte
- Asociaţia „Iubim Natura“, prin Florin Suciu, Președinte
- Grupul de Intervenție Civică (GIC), prin Hetti Benedek, Președinte
- Grupul de Acțiune Local „Ruralis“, prin Cristian Tetcu, Președinte
- Asociația „Love& Life 4 Animals“, prin Andreea Sălăgean, Președinte
- Asociația „Mai Bine“, prin Anca Gheorghică, Președinte
- Asociația „Mai Mult Verde“, prin Doru Mitrana, Director Executiv
- Asociația „Micaela“, prin dr. Mihaela Graure, Președinte
- Asociația Neuer Weg, prin Hans Hedrich, Vicepreședinte
- Organizația Studenților din Universitatea de Vest din Timișoara (OSUT), prin Vlad-Dan Cherecheș, Președinte
- Asociația „Per Anima”, prin Dana Maria Barcaru, Președinte
- Asociația pentru protecția animalelor „Prieteni Credincioși“, prin Silvia Rus, Președinte
- Asociația „Prieteni fără Grai“, prin Elena Bădicu, Președinte
- Asociația Pet Hope din Timisoara, prin Alina Vacaru, Președinte
- Asociația Reener Laendchen, prin Klaus Birthler, Director Executiv
- Asociația „România Fără Ei“, prin George Epurescu, Președinte
- Asociația România în Tranziție, prin Mihai Abagief, Președinte
- Asociația Rotaract Club TEAM Baia Mare, prin Adrian Dan Pop, Președinte
- Asociația „Salvați Animalele“ din Baia Mare, prin Adina Stetca, Vicepreședinte
- Asociația „Start Focus“, prin Carmen Radu, Președinte
- Mișcarea „Terra Livre – free earth“, prin Filipa Doboș
- Fundația TERRA Mileniul III, prin Lavinia Andrei, Președinte
- Asociația „Unda Verde“, prin Georgiana Branea, Președinte
- University of Petroșani Students Union (UPSU), prin Maria Magdalena Tudor, Președinte
- Asociația „Viitorul în Zori (Let’s Do It, România!)“, prin Andrei Coșuleanu, Director Executiv
[1] 92% dintre europeni sunt de acord că trebuie luate măsuri pentru reducerea utilizării pungilor de plastic de unică folosință – comunicatul de presă al Comisiei Europene din 30 iunie 2014 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-11-580_en.htm