București, 11 martie 2020
Zero Waste Europe, Zero Waste România și Coaliția pentru Justiție Energetică din România salută excluderea energiei obținute din deșeuri, respectiv valorificarea energetică a deșeurilor, din raportul „Taxonomia UE” privind activitățile sustenabile. Din raport au mai fost excluse cărbunele și energia nucleară.
Este prima dată când experții se pronunță decisiv asupra efectelor nocive ale arderii deșeurilor în instalații pentru producerea de energie, precum riscul de blocaj în bucla consumeristă, alături de numeroase efecte negative asupra mediului și deteriorarea sănătății cetățenilor. Această decizie reprezintă un precedent important pentru viitorul plan de acțiune pentru climă al Uniunii Europene, dar și pentru investițiile sustenabile.
Grupul Experților Tehnici (TEG) este responsabil cu elaborarea Taxonomiei UE, în vederea introducerii sistemelor de clasificare pentru activitățile economice sustenabile din punct de vedere al mediului. Experții au analizat îndeosebi modul de combatere a schimbărilor climatice, conform Acordului de la Paris și Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, care ghidează legislația europeană cu privire la climă.
Concluziile TEG au evidențiat faptul că o mare parte din deșeurile valorificate energetic în prezent în Europa ar putea fi reciclate, iar acele State Membre UE care se bazează pe incinerarea deșeurilor municipale, crescându-și continuu capacitățile de ardere, riscă supracapacitarea. Ceea ce poate duce la blocaje economice periculoase.
Conform expertului Zero Waste România, dr. biol. Oriana Irimia – coordonatorul programului de Schimbări Climatice, „Bucureștiul este în mod natural supus unui aflux frecvent de praf saharian și praf de loess din Câmpia Română. Într-un context meteorologic nefavorabil dar repetabil oricând, mai ales în noile condiții climatice, s-au exacerbat neajunsurile unei metropole sufocate de trafic, poluare industrială și, nu în ultimul rând, de inconștiență. Efectul acestora este unul cumulativ cu cel al factorilor naturali.
În practică nu cunoaștem compoziția în poluanți a aerului din Capitală: nu se măsoară decât câțiva parametri, prea puțini față de gama largă de substanțe cancerigene și toxice existente real în atmosferă (dioxine/furani, PCB, PFOS, compuși organici volatili, fenoli, H2S etc.), provenind inclusiv din surse necunoscute pentru autorități. Acestea nu pot detecta sursele de poluare și cuantifica exact toxicitatea aerului, de multe ori autodeclararea agentului economic fiind singura sursă de informare pentru autoritățile de mediu”.
Raportul emis recent de Comisia Europeană, prin care energia din deșeuri este inclusă în aceeași categorie cu energia nucleară și cea din cărbune, fiind exclusă din categoria activităților sustenabile, susține și completează Comunicarea CE 34 din 2017 cu privire la „Rolul energiei din deșeuri în economia circulară”. Prin aceasta se recomandă României investiții în infrastructura de colectare separată a deșeurilor și creșterea gradului de reciclare, în detrimentul instalațiilor de valorificare energetică.
În acest context, construcția încă a unei surse de poluare în mijlocul Capitalei, care nu ar face decât să încurajeze importul de deșeuri, ar însemna o decizie politică regretabilă, cu impact negativ asupra mediului, economiei și sănătății umane pe termen lung.
Notă:
Policy briefing: The impact of Waste to Energy on Climate
EU Taxonomy Report: Technical Annex