Într-o țară care până în 2001 nu avea o țintă națională de colectare separată a deșeurilor, cazul micuței localităţi Vrhnika din Slovenia demonstrează cum o comunitate poate face, în scurt timp, pași importanți spre obiectivul Zero Waste.
Cum a reușit această mică regiune să ajungă în 20 de ani la performanța de a recicla aproape toate deșeurile menajare, din moment ce la început depozita mai tot în rampe?
Fără a se baza pe tradiția reciclării cu care se laudă multe țări vest-europene, această localitate cu 18.000 de locuitori a reușit să depășească rata de reciclare înregistrată de multe state cu tradiție din Europa. Colectarea separată a deșeurilor municipale a atins 76,17 procente în 2013, iar ținta pentru următorii cinci ani a fost stabilită la 82%.
În ciuda unei strategii naționale axate pe incinerare, ca alternativă la dependența Sloveniei de rampele de gunoi, și în opoziție cu rata națională de colectare separată de 42%, orașul Vrhnika s-a opus construcției incineratoarelor și a ales soluțiile Zero Waste. Organizația „Ecologiști Fără Frontiere”, din Ljubljana, coordonează toate demersurile din țară și sprijină tranziția localității Vrhnika către o municipalitate Zero Waste.
Colectare separată din 1994
Rampele de gunoi ale orașului erau aproape de capacitatea maximă în anul 1994. Ca o consecință a scăderii capacității, costurile creșteau din ce în ce mai rapid, determinând autoritățile locale să caute noi soluții. Doi dintre angajații structurii publice de gestionare a deșeurilor, KPV (Komunalno Podjetje Vrhnika), au început să convingă localnicii că soluția este colectarea separată a deșeurilor. În acel moment, nimeni în Slovenia nu se gândea la așa ceva și nu exista nicio țintă națională în acest sens.
Chiar dacă la acel moment a fost opțiunea cea mai costisitoare, nu există nicio îndoială că, de-a lungul anilor, pe drumul spre Zero Waste, administrația locală a economisit bani. După 2004, taxele pentru depozitarea în rampe au crescut semnificativ, până la 130 de euro pe tonă. Din 2006, costurile administrației din Vhrnika pentru depozitarea deșeurilor s-au redus cu mai mult de jumătate, grație amplorii colectării separate.
Odată ce orașul a decis să adopte modelul colectării separate în 1994, primul pas a fost organizarea logistică și stabilirea cadrului legal pentru acest nou tip de gestionare a deșeurilor. Activitățile s-au concentrat inițial pe colectarea separată a materialelor reciclabile (sticlă, hârtie și carton, ambalaje de plastic și metal), a deșeurilor reziduale, a deșeurilor organice, a celor periculoase, a celor voluminoase, precum și a celor rezultate din construcții și demolări.
Materialele reciclabile se colectau în așa-numitele „insule ecologice” stradale, unde rezidenții puteau să lase sticlă, hârtie și carton sau alte ambalaje. Deșeurile reziduale și cele organice se colectau din ușă-în-ușă. În anul 2002, KPV a inițiat o campanie numită KOKO, prin care locuitorii orașului erau încurajați să aducă materialele reciclabile, colectate separat, direct la un centru de colectare. Aici deșeurile erau cântărite, iar locuitorii erau răsplătiți cu puncte care se deduceau din factura lunară de salubrizare. Acest tip de sistem „plătești-pentru-cât-arunci” a fost primul de acest gen implementat în Slovenia, iar în prezent colectează aproximativ 30 de tone pe an, fără să fie nevoie de implicarea operatorilor de servicii.
Populație: 18.000
Rata reducere deșeuri municipale: de la 201 kg/capita/an în 2004, la 80 kg/capita/an în 2013
Rata de generare a deșeurilor, în descreștere
În ultimii câțiva ani, cantitatea deșeurilor casnice periculoase colectate a scăzut, parțial datorită faptului că rezidenții au scăpat de obiectele vechi, parțial pentru că a fost introdus conceptul de Responsabilitate Extinsă a Producătorilor în cazul unor anumite deșeuri, cum ar fi bateriile și acumulatorii. Începând din anul 2000, locuitorii pot să se debaraseze de deșeurile periculoase în timpul unor campanii de colectare care au loc de două ori pe an. Camioane special echipate se opresc în puncte prestabilite din oraș, pentru a ridica deșeurile periculoase colectate separat. Per ansamblu, numărul persoanelor care participă la aceste campanii de colectare a crescut, în timp ce cantitatea deșeurilor periculoase colectate a scăzut.
De-a lungul anilor, a fost redusă și cantitatea deșeurilor reziduale. La început, acesta era colectat din ușă-în-ușă o dată pe săptămână. Prin campanii de conștientizare, KPV a scăzut frecvența ridicărilor de la două ori pe săptămână în 2011 la o dată pe lună în 2013. Prin acțiuni concertate, cantitatea deșeurilor reziduale a fost redusă de la 201 kg/capita în 2004 la 80 kg/capita în 2013.
KPV a dat locuitorilor posibilitatea de a alege între colectarea deșeurilor organice din ușă-în-ușă, în pubele speciale, și primirea unui set de containere pentru compostare la domiciliu. Ratele de colectare au „explodat“ după campaniile publice prin care era încurajată colectarea separată, în cadrul cărora s-a folosit ca mascotă o râmă. În 2011, KPV a lansat o campanie pentru promovarea compostării la domiciliu, model care se pare că se va multiplica în următorii ani, pentru reducerea cantității totale de deșeuri generate.
Deșeurile voluminoase (mobilă, electrocasnice, obiecte sanitare) sunt colectate prin două metode: locuitorii le pot depozita direct la centrul de colectare al KPV sau pot solicita KPV ridicarea de la domiciliu. Toate deșeurile voluminoase sunt dezasamblate și majoritatea materialelor sunt trimise la reciclare.
Implicarea comunității
KPV și-a bazat activităţile pe campanii unitare de conștientizare, începând în rândurile celor mai tineri cetățeni din Vrhnika: elevii. Au considerat că acesta este punctul de plecare al oricărei schimbări în comportamentul și în atitudinea civică. Școlile au primit pubele și li s-au făcut reduceri la taxele de colectare a deșeurilor, pentru a le sorta la sursă. Datorită economiilor pe care le generează, sistemul de separare la sursă a deșeurilor este implementat de toate școlile și grădinițele din Vrhnika. KPV a organizat în școli evenimente tematice, precum prezentări de modă din deșeuri, tururi organizate la centrele de colectare, precum și circuite de colectare a anumitor tipuri de deșeuri în școli.
Compania mai oferă seminarii educative pentru cinci grupe diferite de vârstă, de la grădiniță până la universitate. Cursurile lor sunt frecventate anual de 1.500 de copii și tineri din toată Slovenia, ceea ce – pentru o țară cu o populație de numai două milioane – este impresionant. În 2006, KPV a co-finanțat un curs pentru școlile primare, care a cuprins instruire pentru profesori și materiale didactice. Cursul a abordat multidisciplinar predarea la clasă a unor aspecte legate de mediu, printre care și gestionarea deșeurilor, dezvoltând abilitatea profesorilor de a transmite mesajul atât copiilor, cât și părinților.
KPV a transpus acest model de succes și în cazul societăților comerciale. A dezvoltat contracte speciale de gestionare a deșeurilor pentru mediul de afaceri, inclusiv servicii de consultanță privind economisirea prin separarea la sursă. Societățile comerciale au răspuns pozitiv, unele dintre ele solicitând chiar ajutorul KPV pentru managementul fluxului de deșeuri și organizarea colectării separate la fața locului. KPV a constatat apoi o scădere considerabilă a cantității de hârtie, carton și plastic în fluxul deșeurilor reziduale. Pasul următor pentru KPV a fost să colaboreze cu firmele din afara localității care implementau un standard ISO ce le impunea colectarea separată a deșeurilor.
KPV a făcut, de asemenea, eforturi pentru a schimba percepția publicului că deșeurile sunt ceva murdar, urât mirositor și inutil. A vopsit autospecialele în alb și le-a decorat cu modele florale, a curățat pubelele în mod regulat și a creat o intrare atractivă la centrul de colectare – un parc cu peluze și rondouri cu flori. Rampa de gunoi din vecinătate a fost reabilitată. De fapt, renovarea întregii zone a fost atât de reușită încât, atunci când a dorit să realizeze un material despre centrul de colectare, o echipă de televiziune s-a rătăcit tot căutând un loc murdar și plin de gunoaie. În schimb, a dat peste un parc frumos și un iaz cu rațe înotând! Viziunea echipei de filmare asupra deșeurilor s-a schimbat în bine în aceeași zi.
Compania de gestionare a deșeurilor a folosit și metode mai tradiționale pentru a face ca mesajele sale să ajungă la public, cu scopul de a prezenta deșeurile ca pe niște resurse. Autospecialele de colectare sunt inscripționate cu mesaje care promovează sortarea deșeurilor, iar KPV publică și o revistă care tratează problema deșeurilor, organizează prezentări publice și campanii tematice. Informații despre colectarea deșeurilor sunt transmise la radio, trimise prin poștă odată cu facturile operatorului, publicate în ziarele locale și pe panourile publicitare. Modul de comunicare este adaptat în funcție de fiecare grup demografic în parte și de particularitățile acestora.
Campaniile de conștientizare din Vrhnika au reușit să încurajeze rezidenții să se gândească și să vorbească despre problematica deșeurilor și despre rezultatele obținute de administrația locală. Atmosfera pozitivă pe care a creat-o gradul de conștientizare a atras după sine rezultate pentru administrația locală. De asemenea, efectul s-a multiplicat dincolo de granițele orașului, dat fiind că localnicii din Vrhnika împărtășesc experiențele pozitive cu prietenii și colegii din alte zone.
Prevenirea generării deșeurilor
Vrhnika a început să implementeze câteva măsuri de prevenire a generării deșeurilor. În 2014, KPV a înființat în cadrul centrului său de colectare un centru de reutilizare, numit DEPO. Aici sunt recuperate obiecte care altfel ar ajunge la groapa de gunoi, iar deșeurile sunt transformate în bunuri dezirabile. Obiectele sunt reparate, îmbunătățite sau dezmembrate, pentru a salva părți din ele care se pot folosi la altceva, apoi sunt vândute publicului la prețuri accesibile. Centrul de reutilizare a avut un succes uriaș și, pentru viitorul apropiat, este planificată mutarea lui în centrul orașului.
În colaborare cu Ecologiști Fără Frontiere, o creșă din Vrhnika a implementat un proiect pilot de introducere a scutecelor reutilizabile pentru micii beneficiari, pentru a evita ca scutecele de unică folosință să ajungă la rampele de gunoi.
Prima municipalitate Zero Waste din Slovenia
Organizația Ecologiști Fără Frontiere din Ljubljana a devenit membră Zero Waste Europe în ianuarie 2014. Administrația din Vrhnika, campioană a colectării separate în Slovenia, și-a anunțat intenția de a deveni prima municipalitate Zero Waste din această țară. Și-a propus, până în anul 2021, să ajungă la o cantitatea de deșeuri generate de doar 300 kg deșeuri per capita, dintre care doar 70 kg de deșeuri reziduale, dar și să egaleze rata de colectare separată de 82% stabilită de primul oraș european Zero Waste, Capannori (Italia).
Autor: Aimee Van Vliet
Traducere: Gabriela Barbur
Surse:
KPV – Komunalno Podjetje Vrhnika, Annual Reports, Zero Waste Plan until 2020 | http://www.kpv.si/
Društvo Ekologi brez meja/ Ecologists without Borders Association – www.ebm.si