Solicităm o colectare separată eficientă pentru Cluj Napoca

Zero Waste România susține demersul prin care cetățenii din Cluj-Napoca solicită Primăriei îmbunătățirea sistemului de separare și de colectare a deșeurilor

Într-un sistem funcțional, responsabilitatea aparține atât autorităților și operatorilor de salubritate, cât și cetățenilor, care devin parte activă în remedierea problemei.

Prevenirea generării de deșeuri (sau reducerea risipei) reprezintă elementul vital pentru un oraș mai curat. Totuși, atunci când deșeurile apar, gestionarea eficientă a acestora implică, printre altele, colectarea la sursă cu implicarea activă a cetățenilor.

Ce presupune colectarea la sursă a deșeurilor

Colectarea la sursă constă în separare deșeurilor în locuința cetățenilor, urmată de colectarea separată și transportul separat al deșeurilor separate de către cetățeni, după un program prestabilit, în zile diferite pentru fiecare tip de deșeu.

La nivel european, s-a constatat că există o serie de elemente care asigură succesul colectării separate la sursă:

• ghene securizate și eliminarea accesului nelimitat (24/7) al cetățenilor la ghene;
• sortarea deșeurilor biodegradabile (deșeurilor verzi și resturilor alimentare), care reprezintă peste 50% din deșeurile generate; depozitarea lor la ghene doar conform unui program orar prestabilit. Deșeurile biodegradabile astfel colectate sunt fie reciclate prin tratare aerobă (transformare în compost/îngrășământ) în spații special amenajate în grădini individuale, fie transportate separat către instalații de compost comunitare și/sau instalații de digestie anaerobă (pentru obținere de biogaz);
• este vitală informarea și educarea corectă a cetățeanului cu circa 3-4 săptămâni înainte de reorganizarea sortării și colectării; se recomandă desfășurarea mai multor întâlniri cu cetățenii în comunitățile din care aceștia fac parte, la ore diferite (pentru a asigura participarea tuturor cetățenilor, indiferent de programul zilnic al acestora); în cadrul întâlnirilor, sunt utile demonstrațiile practice;
• aplicarea de amenzi pentru nerespectarea programului de colectare și pentru sortarea incorectă;
• bonusuri acordate cetățenilor care separă deșeurile biodegradabile și reciclabile;
• costuri mai ridicate pentru deșeurile amestecate, după modelul „plătești-pentru-cât- arunci”;
• monitorizare și control atât din partea autorităților, cât și a lucrătorilor care colectează deșeurile;
• colectarea și transportul deșeurilor în timpul serii, pentru a reduce traficul și pentru a avea acces mai facil la ghene.

Problema municipiului Cluj-Napoca este veche și s-a acutizat odată cu închiderea vechii gropi de gunoi Pata Rât. De fapt, cu acestă ocazie problema a devenit și mai vizibilă.

Realitatea este că, odată cu dezvoltarea rapidă și creșterea nivelului de trai al clujenilor, a crescut și cantitatea de deșeuri generată de către aceștia. Sute de tone de deșeuri amestecate ajung zilnic la groapa temporară, unde o parte sunt sortare în condiții extreme de către oamenii care trăiesc la celălalt capăt al vieții noastre consumeriste. Mai mult, se cunoaște faptul că, periodic, în aceste locații izbucnesc incendii periculoase atât pentru mediu, cât mai ales pentru sănătatea cetățenilor, în timp ce levigatul toxic contaminează pânza freatică și solul.

Problema deșeurilor nu se rezolvă construind alte gropi de gunoi sau incineratoare de deșeuri, fie ele chiar și producătoare de energie.

Variantele care mizează pe a face gunoaiele să dispară camuflează de fapt lipsa de eficiență, de profesionalism și de viziune a decidenților. Soluția este implementarea strategiei Zero Waste, ca alternativă la gropile de gunoi și la incineratoare. Soluția a fost transmisă Primăriei Municipiului Cluj-Napoca încă din iulie 2015, în vederea stimulării reducerii cantității de deșeuri generate de cetățeni și în vederea reciclării acestora în procente cât mai mari. Iată o parte dintre măsurile aferente strategiei Zero Waste:

• grupuri de lucru care să implice cetățenii, industria, decidenți, experți, ONG-uri etc.;
• implementarea unor măsuri de prevenire a generării de deșeuri, precum interzicerea pungilor de plastic de unică folosință, suplimentarea cișmelelor sau susținerea comercializării produselor în vrac;
• înființarea unor centre de minerit urban pentru repararea, refolosirea și reintroducerea în sistemul economic a unor resurse valoroase (deșeuri voluminoase, deșeuri din construcții și desființări etc.);
• producția și consumul de produse reparabile, refolosibile, reciclabile sau compostabile;
• susținerea atelierelor de reparații și meșteșuguri;
• implementarea infrastructurii de sortare la sursă pe cel puțin trei fracții (reciclabil, biodegradabil, mixt/rezidual), în locuința cetățenilor, și colectarea separată pe tip de deșeu, programată în zile diferite după modelul descris mai sus;
• aplicarea unui tarif diferențiat după modelul „plătești-pentru-cât-arunci”;
• tratarea aerobă (compost/îngrășământ) și/sau anaerobă (biogaz) pentru deșeurile verzi și resturile alimentare (deșeuri biodegradabile);
• recuperarea materială și stabilizarea mecano-biologică pentru deșeurile care nu pot fi reciclate sau compostate, astfel încât poluarea să fie minimă în cazul depozitării; această măsură trebuie urmată, pe termen lung, de reducerea treptată a cantităților stabilizate și depozitate, prin proiectare/eco-design;
• educație corespunzătoare în acest sens, recompense și sancțiuni pentru cetățeni.

Dacă nu se iau măsuri urgente și concrete pentru remedierea problemei, Primăria Municipiului Cluj-Napoca va plăti amenzi pentru ne-atingerea țintelor de reciclare la finele fiecărui an. Cei care vor suporta indirect costurile vor fi tot cetățenii.

Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 48/2017, pentru modificarea și completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, primăriile vor plăti amenzi în valoare de 50 lei/tonă, în cazul ne-îndeplinirii unor obiective anuale (25% pentru anul 2017 cu creștere progresivă în anii următori) de reducere a cantităților de deșeuri eliminate prin depozitare din deșeurile municipale colectate prin operatorii serviciului public de salubrizare, plata făcându-se pentru diferența dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare și cantitatea efectiv încredințată spre reciclare. Aceste ținte de reciclare nu pot fi atinse nici prin depozitare, nici prin incinerare sau valorificare energetică, ci doar prin sortare și colectare separată, iar mai apoi prin reciclare materială finală.

Inițiativele civice care solicită primăriei îmbunătățirea sistemului de sortare și de colectare a deșeurilor sunt cu un pas înainte. Trebuie să ținem, însă, cont de faptul că este nevoie de un efort comun, care implică toți cetățenii (nu doar o mică parte), precum și de autorități și industrie. Chiar dacă va fi dificil la început, un astfel de demers va avea un impact decisiv, pe termen scurt, mediu și lung, pentru rezolvarea problemei deșeurilor din România, cu condiția să fie susținut energic și de autorități, nu doar de mici grupuri civice.

Conform unor analize realizate de Zero Waste Europe, ar fi nevoie de circa 2,5 mil. de euro pentru echiparea a 350.000 de clujeni cu sisteme de sortare și de colectare la sursă, pe șase fracții (hârtie/carton; plastic/metal; sticlă; resturi alimentare din bucătării; deșeuri reziduale, care nu pot fi reciclate – hârtie contaminată, scutece, produse din plastic de unică folosință nereciclabile, ambalaje individuale de polistiren, etc.; deșeuri verzi din parcuri, curți, grădini). Cu ajutorul acestui sistem, municipalitatea ar putea atinge ținte de colectare separată de peste 80%. În comparație, în noul depozit de deșeuri s-au investit peste 50 de mil. de euro.