Gunoiul, in sine, nu există, noi il creăm atunci cand aruncăm la gramadă lucrurile de care nu mai avem nevoie. Dacă deseurile sunt colectate separat, se transformă in resurse. Astfel separarea este al doilea pas in managementul deseurilor, dupa preventie.
Un exemplu pozitiv, in acest sens, este orasul Hernani, Țara Bascilor, Spania, care reciclează peste 90% din deseuri, nivelul cel mai ridicat din lume.
Hernani este un oraș cu peste 19 mii de locuitori aflat la nouă kilometri de San Sebastian, în provincia Gipuzkoa, în Țara Bascilor, Spania. În 2002, când groapa de gunoi San Marko – unde Hernani și alte municipalități locale aruncau majoritatea deșeurilor – ajunsese la cota maximă, conducerea provinciei a prezentat un plan controversat ce cuprindea construirea a două incineratoare. Opoziția cetățenilor a fost imediată. De atunci, regiunea a fost acaparată de o dispută intensă pe subiectul gestionării deșeurilor între cei care doreau construirea incineratoarelor și cei care doreau adoptarea unor politici de prevenire a deșeurilor și a unei strategii mai bune de separare la sursă.
După ani de luptă și mobilizare, oamenii au reușit să stopeze construirea incineratorului în Txingudi, dar municipalitatea a continuat susținerea celuilalt incinerator, aflat acum în prima fază de construcție în Zubieta, în ciuda manifestării unei opoziții publice puternice.
Zero Waste flash mob in Gipuzkoa, la care au participat peste 2000 de persoane, in martie 2011.
În mai 2010, după două luni de dialog cu cetățenii pentru a explica și solicita comentarii cu privire la noul sistem, Hernani a implementat colectarea separata a deseurilor.
Municipalitatea a impus separarea deșeurilor ca fiind obligatorie și a lansat un sistem de colectare din ușă în ușă. Aceasta a împărțit două recipiente mici la fiecare gospodărie și a dezvoltat un nou sistem de colectare a acestor recipiente. Cârlige numerotate au fost plasate fie pe pereții caselor, fie pe stâlpi speciali. Aceste cârlige numerotate sunt folosite de cetățeni pentru a atârna recipientele și pungile, fapt ce a avut trei consecințe: a) a ținut totul departe de pământ; b) a eliminat anonimatul si c) a permis eliminarea de pe străzi a containerelor inestetice din care se revărsau deșeurile.
(Primarul orasului Hernani, prezentand sistemul de colectare. Mai 2012)
Fiecărei categorii de deșeuri i-a fost alocată o zi pentru colectare. Materia organică este colectată miercurea, vinerea și duminica; ambalajele ușoare sunt colectate lunea și joia; hârtia și cartonul sunt colectate marțea, și deșeurile rămase sunt colectate sâmbăta. Ambalajele ușoare sunt puse în pungi, iar municipalitatea vinde în acest scop pungi refolosibile oricărei persoane care are nevoie. Hârtia și cartonul sunt legate în teancuri sau sunt puse în cutii sau pungi. Materia organică este pusă în containerele furnizate de municipalitate, iar deșeurile rămase sunt puse în pungi.
Colectarea este făcută de o companie publică numită Garbitania, înființată de conducerile orașelor Hernani, Usurbil și Oiartzun, care au sisteme de colectare din ușă în ușă. Colectarea are loc în timpul nopții, cu o tură suplimentară dimineața. Fiecare recipient pentru gunoi și fiecare cârlig au un cod pentru identificarea exactă a casei de care aparțin. Acest fapt permite municipalității să monitorizeze separarea deșeurilor în cadrul fiecărei gospodării. În cazul în care agentul colector identifică o categorie de deșeuri ce nu corespunde zilei respective de colectare, el/ea va pune pe recipient un abțibild cu o cruce roșie și nu va colecta deșeurile din recipient. Această informație este transmisă biroului administrativ, iar la gospodăria respectivă este trimisă o notă care explică de ce deșeurile nu au fost colectate.
Prin noul sistem, în întreg orașul Hernani se promovează compostarea la domiciliu. Oamenii se pot înscrie la cursuri despre compostare, pot solicita un manual de compostare la domiciliu și pot primi gratuit un recipient pentru compost. Există o linie telefonică la care se pot solicita sfaturi și informații despre compostare, și există specialiști în compostare care pot vizita gospodăriile în care este nevoie de ajutor. Până acum, peste 700 de gospodării își compostează resturile alimentare. Oamenii care se înscriu pentru compostare la domiciliu – și care deci nu au nevoie de serviciul de colectare a materialelor organice – beneficiază de o reducere de 40 % din taxa municipală de gestionare a deșeurilor. Taxa pentru firme variază în funcție de frecvența colectării și de cantitatea de deșeuri produsă, iar la stabilirea acesteia se folosește criteriul „plătești cât arunci”. Taxa de descărcare pentru evacuarea deșeurilor este de 134 € pe tonă.
În prima lună în care s-a desfășurat colectarea din ușă în ușă, cantitatea de reziduuri a scăzut cu 80%, iar totalitatea deșeurilor gestionate a scăzut cu 27%. În 2010, municipalitatea a dus la groapa de gunoi cu 53.8% mai puține deșeuri decât în 2009 (5,219 tone în 2009 și 2,412 tone în 2010), iar colectarea din ușă în ușă nu începuse decât în luna mai.
Comunicarea și participarea comunității au fost esențiale pentru succesul programului. Schimbarea a fost susținută de convingerea că folosirea incineratoarelor ar fi fost opțiunea cea mai defavorabilă și că cea mai bună soluție fezabilă pentru Hernani era colectarea din ușă în ușă. Cu două luni înainte de implementarea noului sistem de colectare, municipalitatea a organizat întâlniri – două în fiecare cartier sau district, însumând un public de peste 1,200 de cetățeni – pentru a explica și revizui noul sistem. Era înțeles faptul că participarea publicului era decisivă pentru ca programul să aibă succes. Așa cum declara primarul, “Vecinii sunt tehnologia noastră de ultimă oră. Dacă vecinii separă bine, dispare necesitatea de a construe un incinerator.”
Municipalitățile care au implementat programe de colectare din ușă în ușă au susținut crearea unor comitete formate din cetățeni care să monitorizeze punerea lor în aplicare. Mai mult, în aceste orașe au apărut grupuri locale Zero Waste (Zero Deșeuri) bazate pe mișcările anterioare anti-incineratoare. În câțiva ani, activiștii voluntari au dus mai departe discuția de la protestele împotriva incineratoarelor (pe criterii economice, de mediu, sănătate sau alte motive) la promovarea unei strategii autentice Zero Waste/ Zero Deșeuri, strategie care se bazează pe prevenirea apariției deșeurilor – prin modificări aduse la nivel de design, producție și consum – și recuperarea tuturor deșeurilor într-un mod sigur și sustenabil, fără incineratoare sau alte tehnologii toxice.
Pretutindeni în lume, comunităţi urbane şi rurale au adoptat obiectivul Zero Deşeuri şi deja lucrează spre a-l îndeplini. Programele Zero Waste/Zero Deşeuri sunt modalităţile cele mai rapide şi eficiente din punct de vedere al costurilor si impactului asupra mediului in lupta împotriva schimbărilor climatice. Acestea crează locuri de muncă şi promovează sustenabilitatea.
Zero Waste/ Zero Deşeuri este un sistem promovat ca un mod de armonizare a existenţei umane cu resursele finite ale planetei.
Foto & Adaptare de Elena Rastei