București, 27 ianuarie 2017
Comisia Europeană a publicat ieri o comunicare cu privire la rolul energiei din deșeuri în economia circulară. Textul oferă clarificări cu privire la implementarea ierarhiei deșeurilor și ghidare pentru statele membre, în scopul evitării unor probleme precum supracapacitatea de incinerare și reducerea ratelor de reciclare cu care se confruntă în prezent, în special, statele nordice.
În cazul țărilor cu capacități de incinerare reduse și dependente de depozitare la gropile de gunoi, precum România, CE recomandă investiții în sortarea la sursă, în colectare separată și în creșterea capacităților de reciclare. Colectarea și tratarea bio-deșeurilor, inclusiv a resturilor alimentare din locuințele cetățenilor, ar trebui să fie deopotrivă o prioritate. De asemenea, se recomandă tratarea bio-deșeurilor prin fermentare anaerobă, fără aport de energie, în vederea obținerii de biogaz, în defavoarea energiei obținute prin tratare termică la temperaturi înalte.
Totodată, CE recomandă analiza pe termen lung a necesității instalațiilor de tratare termică, în contextul în care fracția umedă formată din deșeuri amestecate trebuie redusă semnificativ în următorii ani, în tandem cu creșterea ratei de reciclare. Deși, în prezent, țintele de reciclare sunt de 50% până în 2020, acestea vor crește la 60-70% până în 2030. Țintele de reciclare nu pot fi atinse prin incinerare, respectiv tratare termică a deșeurilor.
Comisia Europeană recomandă țărilor care au deja o capacitate ridicată de incinerare, în special țărilor nordice, să crească taxele pe incinerare, să elimine subvențiile din fonduri publice pentru recuperare de energie din deșeuri la temperaturi înalte (waste-to-energy), să introducă un moratoriu pentru noile instalații și să închidă vechile instalații de tratare termică.
Statelor membre li se recomandă să elimine finanțarea din fonduri structurale UE pentru construcția de instalații de tratare termică a deșeurilor, pentru recuperare de energie. O astfel de instalație este cea planificată pentru Municipiul București. Construirea ei ar costa circa 250 milioane de euro, din care 180 milioane de euro ar putea fi acoperite din fonduri structurale UE, iar restul de circa 50-70 de milioane de euro – din fonduri publice locale.
Ce recomandă Zero Waste Romania și cum pot acționa cetățenii
În acest context, Zero Waste Romania se alătură inițiativei Global Alliance for Incineration Alternatives, a Energy Justice Romania şi a Coaliției pentru Aer Curat şi invită cetățenii să semneze petiția pentru anularea planurilor de construcție a incineratorului de deșeuri din București, pe platforma De-Clic.
Zero Waste Romania îndeamnă autoritățile publice centrale și locale să țină cont de aceste recomandări și să concentreze politicile și fondurile publice spre soluții alternative, cu impact de mediu semnificativ redus, flexibile și mai puțin costisitoare. Dintre acestea, menționăm:
- stații de recuperare a materialelor și stabilizare biologică (MRBT – Material Recovery Biological Treatment) pentru deșeurile amestecate – fracția umedă;
- instalații de fermentare fără aport de energie pentru obținerea biogazului din bio-deșeuri și transformarea lor în compost;
- programe progresive de sortare la sursă pe cel puțin trei fracții: reciclabil, biodegradabil și mixt;
- colectare separată, programată în zile diferite pe tip de deșeu;
- minerit urban, susținerea rețelelor de reparații și meșteșugarii locali;
- aplicarea tarifului diferențiat prin sistemul plătești-pentru-cât-arunci;
- aplicarea sistemelor garanție-returnare pentru ambalaje;
- educație și amenzi.