România pare că nu mai știe ce să facă cu deșeurile. Gropile de gunoi ilegale, incineratoare poluante, deversări și arderi clandestine de deșeuri. Țara este în prag de infringement din cauza deșeurilor și va plăti amenzi din banii cetățenilor.
Este cu atât mai grav cu cât există soluții care pot rezolva curat și relativ rapid aceste probleme.
Soluțiile propune de Zero Waste au fost deja testate în peste 400 de municipalități europene și în orașe precum San Francisco, SUA — acestea au urmat procesul și au obținut certificarea Zero Waste.
În România există aproape 20 de orașe și comune care lucrează cu experții Zero Waste. Primul oraș a fost Târgu-Lăpuș, care a început procesul în 2014 și este acum un model de bună practică la nivel internațional. Alte comunități aflate în faze avansate sunt Sălacea, Valea lui Mihai și Cociuba Mare. Clădirea de birouri Amera din Cluj este un alt exemplu de abordare Zero Waste, cu costuri minime și economii semnificative.
Consultanța oferită de Zero Waste în procesul certificării este gratuită.
Dacă vrei un oraș mai curat și mai sănătos, contactează-ți primarul și solicită-i să își asume soluțiile Zero Waste pentru Orașe/Comunități.
Îi poți trimite-i următorul mesaj:
Stimate domnule primar,
Mă preocupă problema deșeurilor și îmi doresc un oraș curat, o țară cu munți, ape și păduri fără plastic. Toate acestea pot fi posibile prin implementarea măsurilor Zero Waste pentru Comunități/Orașe, un model de ecoinovare recunoscut și promovat de către Comisia Europeană încă din anul 2013.
Soluțiile propune de Zero Waste au fost deja testate în peste 400 de municipalități europene și în orașe precum San Francisco, SUA. Chiar și în România Târgu-Lăpuș, Sălacea, Valea lui Mihai, Cociuba Mare sunt comunități cu care experții Zero Waste au lucrat gratuit în ultimii ani.
Pentru bunăstarea comunității, vă rog să vă asumați demersurile Zero Waste. Puteți apela la ghidul “21 de pași spre Zero Waste” disponibil pe site-ul www.zerowasteromania.org și puteți cere sprijin la adresele: și .
Mizele strategiei Zero Waste sunt reducerea cu până la 90% a depozitării în gropile de gunoi, evitarea incineratoarelor cu sau fără recuperare de energie, responsabilizarea tuturor actorilor implicați, prevenire, monitorizare, transparentizare, conservarea resurselor naturale și reducerea poluării cauzate de exploatarea resurselor și eliminarea acestora.
Dacă sunt aplicate integrat, acestea pot diminua poluarea din orașe care afectează cetățenii, pot ajuta orașele să evite penalitățile plătite din banii publici ai cetățenilor pentru neatingerea țintelor legale de reciclare și chiar pot ajuta orașele să devină modele de bune practici.
Vă rog să îmi transmiteți în ce au constat demersurile dumneavoastră ca urmare a scrisorii mele.
Mulțumesc,
NUME:
NUMĂR DE TELEFON:
ADRESĂ:
Câteva dintre măsurile Strategiei Zero Waste pentru comunități și orașe
Strategia se bazează pe reducerea cantității de deșeuri, pe tehnologii mai puțin poluante și încurajarea afacerilor sustenabile. Implicit, asta înseamnă evitarea incineratoarelor cu sau fără recuperare de energie, responsabilizarea tuturor actorilor implicați, prevenire, monitorizare, transparentizare, conservarea resurselor naturale și reducerea poluării cauzate de exploatarea resurselor și eliminarea acestora.
Iată câteva exemple concrete cu focus pe prevenire, colectare și tratare:
- colectare separată la sursă pentru deșeuri reciclabile și biodegradabile/biodeșeuri (alimentare și vegetale);
- instrumente economice, precum „plătești-pentru-cât-arunci”, pentru motivarea cetățenilor să evite producerea de deșeuri și pentru a sorta mai mult și mai corect în propria locuință;
- Implementarea sistemului garanție-returnare;
- interzicerea produselor din plastic de unică folosință și încurajarea comercializării produselor la vrac;
- încurajarea prin facilități fiscale a mineritului urban (centre de reparații, refolosire și reciclare a pieselor de mobilier, a materialelor de construcții, a electronicelor sau a altor resurse);
- facilitarea producției de compost și biogaz, prin digestia aerobă și anaerobă a deșeurilor biodegradabile sortate în propria locuință și colectate separat, alături de programe de compostare la domiciliu;
- încurajarea unor sisteme de tip recuperare materială și tratare mecano-biologică (MRTB), în locul incineratoarelor;
- implementarea unor programe de educare corecte și eficiente;
- Identificarea generatorilor de deșeuri și aplicarea de sancțiuni unde este cazul;
- taxarea corectă a serviciului public de salubritate și conștientizarea cetățenilor cu privire la necesitatea achitării acestui serviciu de utilitate publică într-un mod similar cu plata facturilor la gaz/curent/apă;
- cercetare și reproiectare pentru produsele care nu pot fi reparate, refolosite, compostate sau reciclate;
Cine și cum poate obține certificările Zero Waste?
La rețeaua Zero Waste Comunități/Orașe poate adera orice comunitate din România care își asumă în mod voluntar implementarea soluțiilor recomandate de specialiștii Zero Waste. Procesul de certificare durează între 2 și 6 ani și implică monitorizare și documentarea tuturor măsurilor implementate. Cei interesați pot consulta Ghidul “21 de pași spre Zero Waste” și pot trimite o solicitare de sprijin la adresa: .
Descarcă aici Ghidul 21-de-PAȘI-SPRE-ZERO-WASTE, ediția 2020.