București, 9 septembrie 2020
Zero Waste Romania face apel către toți cetățenii să analizeze programele electorale pentru alegerile din 27 septembrie și să NU voteze candidații care propun soluții de gestionare a deșeurilor precum incineratoare, instalații de gazeificare, cracare, piroliză, arc de plasmă.
România se află departe de atingerea țintei de reciclare a deșeurilor municipale de 50% în 2020, rata de reciclare fiind în prezent în jur de 14%. Suntem în infringement, ne situăm pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește reciclarea și ne așteaptă amenzi usturătoare din partea Comisiei Europene. Acest eșec răsunător este responsabilitatea directă a autorităților locale, dar cei care vor suferi consecințele vor fi tot cetățenii.
Trimiterea deșeurilor la groapa de gunoi ori spre a fi incinerate, chiar și în instalațiile de tipul „energie-din-deșeuri” și de obținere a combustibilului derivat din deșeuri solide sunt metode la fel de nocive. Incinerarea deșeurilor, cu sau fără valorificare energetică, reprezintă o falsă soluție pentru gestionarea deșeurilor, dar un pericol cât se poate de real pentru sănătatea populației din apropierea instalațiilor respective.
Numeroase rapoarte (1-5), elaborate de către organizaţii precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Institutul American pentru Sănătate şi Agenţia Federală de Mediu Germania, arată că tehnologiile de tratare termică a deşeurilor sunt una dintre cele mai mari surse de dioxine. Chiar şi în cantităţi mici, acestea pot cauza probleme respiratorii, anomalii congenitale, diferite forme de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător şi nervos, glanda tiroidă, aparat digestiv) celor care locuiesc sau muncesc în apropierea incineratoarelor.
Incinerarea nu elimină în totalitate gropile de gunoi, deoarece produce cenuşă şi zgură toxică, iar acestea trebuie la rândul lor să fie depozitate. Incineratoarele cresc traficul, zgomotul, nivelul de poluare și industrializează zona în care sunt amplasate. In plus, incineratoarele adâncesc inechitățile sociale, întrucât sunt mai degrabă construite în zone defavorizate și sărace, decât în apropierea cartierelor bogate, verzi și înfloritoare (6).
Potrivit unui studiu publicat de Agenția Europeană de Mediu (AEM), România este statul UE cu cea mai mare rată de decese legate de factorii de mediu. Din toate decesele înregistrate anual în România 19% sunt legate de poluarea atmosferică și fonică, efectele schimbărilor climatice (de exemplu caniculele) și expunerea la substanțe chimice periculoase (7).
Comunitățile Zero Waste din întreaga lume și din România au demonstrat că există alternative mai eficiente, mai curate și mai puțin costisitoare, cu impact de mediu și social semnificativ redus pe termen mediu și lung. Prin urmare, Zero Waste România îi îndeamnă pe toți cei care se vor prezenta la urne în 27 septembrie să nu dea credit celor care vor să le risipească banii și sănătatea în aceste tehnologii și să ne trimită informații despre candidații care le promovează.
Referințe:
(1) Organizația Mondială a Sănătății, Dioxins and their effects on human health, 2016
(2) Health Research Board, et al., Health and Environmental Effects of Landfilling and Incineration of Waste – A Literature Review. 2003, Dublin: Health Research Board. Viii, 284
(3) Connett P., American Health Institute, Nanotoxicologie și energie din deșeuri, 2013
(4) Rombke, J., et al. Ecotoxicological characterisation of 12 incineration ashes using 6 laboratory tests. Waste Management, 2009.
(5) Federal Environment Agency Germany, M. Gleis. Challenge or failure – a critical review on gasification and pyrolysis techniques for thermal treatment of waste, Berlin, May 2011
(6) https://unearthed.greenpeace.org/2020/07/31/waste-incinerators-deprivation-map-recycling/
(7) https://www.eea.europa.eu/publications/healthy-environment-healthy-lives