București, 18 noiembrie 2020
Zero Waste România în colaborare cu alte 16 organizații din România și din Europa, Reloop Platform, Zero Waste Europe, European Environmental Bureau, Bankwatch România, Asociația Mai bine, Agent Green, Asociația SNK, Greenpeace România, Fundația Eco-Civica, Romania Green Building Council, Asociația Mă Educ, Asociația Ecoteca, Act for Tomorrow, Asociația România în Tranziție, Cultopedia și Pachamama Romania lansează un document de poziție în 12 puncte conținând elementele cheie pentru implementarea în mod optim a sistemului garanție-returnare. Documentul de poziție elaborat în baza celor mai bune practici din alte state a fost transmis astăzi Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
În cazul în care este implementat corespunzător, sistemul garanție-returnare poate fi una dintre soluțiile cele mai eficiente pentru conservarea unor cantități considerabile de resurse care altfel ar ajunge la groapa de gunoi, incineratoare sau să polueze natura. Acesta a fost inclus în legislația românească prin OUG 74/2018, aprobată de Legea 31/2019, însă normele de aplicare pentru implementarea și funcționarea sistemului sunt în proces de elaborare de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Legislația prevede și obligații privind recipientele reutilizabile, respectiv o creștere de 5% pe an a cotei de ambalaje reutilizabile puse pe piață, care cumulat trebuie să atingă o rată de 30% până în 2025. În acest sens, organizațiile semnatare propun completarea legislației în vigoare și stabilirea unui obiectiv pe termen lung pentru ambalajele reutilizabile vândute de către comercianții cu amănuntul de minimum 55% până în 2030.
În cadrul sistemelor garanție-returnare, consumatorul achită o sumă drept garanție pentru recipientul produsului pe care-l achiziționează, sumă care îi va fi rambursată la returnarea recipientului la un punct de colectare. Prin implementarea unui sistem de garanție-returnare și prin crearea stimulentelor financiare pentru consumatori, administrațiile locale și centrale din mai multe țări au reușit să crească ratele de colectare separată și reciclare.
Dintre cele 12 elemente cheie pentru implementarea în mod optim a sistemului, sunt esențiale caracterul centralizat al sistemului, autofinanțarea, autocontrolul și transparența acestuia, administrarea de către o entitate non-profit dedicată recipientelor pentru băuturi, includerea mai multor tipuri de materiale de ambalaje și a unei game largi de produse, evitarea subvenționării încrucișate între materiale, raportarea per numărul de unități /recipiente de băuturi colectate, nu per volum sau greutate, precum și marcarea recipientelor care fac obiectul sistemului cu un simbol reprezentativ, ușor de recunoscut de către consumator, și cu un cod de bare specific.
Un alt aspect important este ca punctele de returnare să fie ușor accesibile, iar consumatorul să aibă posibilitatea de a returna ambalajul la orice comerciant, fără a fi condiționat să-l returneze doar în locația de unde l-a achiziționat. Comercianții obligați să ia înapoi ambalajele de băuturi, ar trebui compensați de către operatorul sistemului centralizat, sub forma taxelor de manipulare, egale pentru toți comercianții cu amănuntul și calculate per unitate colectată. De asemenea, Guvernul trebuie să fie cel care stabilește nivelul minim al garanției fără TVA și țintele de colectare de minimum 70%- 80% – 90% în primul, al doilea, respectiv al treilea an de implementare a sistemului garanție-returnare.
Soluțiile propuse pentru viitorul sistem garanție-returnare pentru ambalajele de băuturi vor contribui la stabilirea unui cadru care să conducă la atingerea unor rate ridicate de colectare, în cel mai eficient mod din punct de vedere al costurilor, și va avea ca rezultat dezvoltarea economică în România, în lumina principiilor Pactului Ecologic European. Suntem convinși că abordarea propusă are potențialul de a deveni o referință pentru alte țări din sud-estul Europei.